Poate muzica să crească empatia? Implicații pentru autism

Cercetări recente au oferit dovezi că interacțiunea muzicală poate promova empatia. Cu toate acestea, cunoaștem puțin despre procesele intrapersonale și sociale care stau la baza acesteia. De exemplu, ce tipuri de muzică cresc empatia și ce tipuri o scad; ce rol joacă empatia (dacă joacă) în determinarea diferențelor individuale în preferințele, percepția și interpretarea muzicală; în ce mod aceste fundamente psihologice ne ajută să explicăm experiențele muzicale ale persoanelor cu condiții din spectrul autismului (CSA).

Pentru a trata aceste întrebări, s-a folosit in acest studiu teoria Empatizării și Sistematizării (E-S) ca un cadru fructuos în care să înțelegem aceste fenomene, în legătură cu muzica. În mod specific, s-au explorat diferențele individuale în preferințele, percepția și interpretarea muzicală si cum pot fi explicate prin teoria E-S.

Acest articol ofera exemple din descrierile textuale ale unor experiențe muzicale puternice, pentru a demonstra căile prin care empatia și muzica au relații reciproce. Se discuta in special importanța și implicațiile acestora pentru studiul autismului și pentru modurile cum terapeuții muzicali și clinicienii pot folosi muzica drept instrument în activitatea lor cu persoanele diagnosticate cu CSA.

Concluziile au aratat ca muzica este un instrument puternic și poate ajuta persoanele să-și regleze emoțiile, să depășească situații dificile și să găsească bucurie în viața zilnică. Înțelegând cum teoria E-S explică diferențele individuale dintre experiențele muzicale, cercetătorii pot să înțeleagă mai bine modul cum muzica poate spori empatia și funcționarea reflectivă, atât în populația generală cât și la persoanele cu CSA. Această direcție de cercetare poate să fie extinsă la studiul proceselor de grup, ceea ce prezintă importanță. Există anumite dovezi care să arate că muzica poate să scadă stereotipurile împotriva grupurilor „străine” (out-groups) (Sousa, Neto, & Mullet 2005) și să crească favoritismul în interiorul grupului (Bakagiannis & Tarrant, 2006; Londsdale & North, 2009) și comportamentul prosocial (Greitemeyer, 2009).

Orchestre precum West Eastern Divan Orchestra a lui Daniel Barenboim (Cheah, 2009) au arătat că oamenii pot folosi muzica pentru a depăși bariere culturale, iar o empatie sporită poate fi un factor care să faciliteze aceste procese social-psihologice. Obținerea unei înțelegeri solide asupra elementelor specifice ale acestor procese muzicale poate informa atât pe terapeuții muzicali și pe clinicieni asupra modului de folosire a muzicii în tratamentele individuale sau de grup, dar și persoanele din publicul larg pentru a folosi muzica drept ghid sau „terapeut de buzunar”, doar la un click distanță pe un iPod sau telefon mobil.

 

Bibliografie:

DAVID M. GREENBERG University of Cambridge , PETER J. RENTFROW University of Cambridge, SIMON BARON-COHEN University of Cambridge (2015) – ,,Poate muzica să crească empatia? Interpretarea experienței muzicale prin teoria empatizării și sistematizării (E-S): implicații pentru autism” Empirical Musicology Review,   Vol. 10, No. 1 pag. 79-94

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *