De ce ajută terapia muzicală în autism

Khetrapal, în articolul ,,De ce ajuta terapia muzicala in autism” trece in revista literatura asupra muzicii și autismului și accentuează nevoia unei concentrări mai mari asupra mecanismelor cognitive și neuronale care stau la baza autismului, ca și a percepției muzicale. Articolul continuă acea analiză și discută legăturile puternice între prozodia vorbirii și emoția în muzică.

Aceste legături implică faptul că antrenarea recunoașterii emoțiilor într-un domeniu poate să influențeze recunoașterea emoțiilor în celălalt domeniu. Înțelegerea vorbirii emoționale este deseori limitată în persoanele cu Tulburări din spectrul autismului, astfel încât terapia muzicală ar trebui explorată în continuare ca un tratament posibil.

Articolul oferă dovezi că majoritatea cercetărilor de terapie muzicală au arătat efecte observabile, benefice pentru persoanele cu tulburări din spectrul autismului (TSA). Ea mai observă că terapia muzicală ca intervenție are o mare nevoie de „experimente adevărate” (mai multe cercetări cu subiecți de control și alocare aleatoare) și că cercetătorii din acest domeniu au ocazia unică să exploreze un domeniu relativ nou – antrenarea recunoașterii emoțiilor și tratarea deficitelor de înțelegere a emoțiilor în TSA folosind muzica.

Bibliografie:

ANJALI K. BHATARA (2009) –,,De ce ajuta terapia muzicala in autism” de N. Khetrapal, Empirical Musicology Review,   Vol. 4, No. 1 p.27-31